Skip to content Skip to left sidebar Skip to right sidebar Skip to footer

Istoric

   Satul Priponeşti de Sus este atestat la 14 iulie 1648, cu numele de Triponeşti. La acea dată, Iane Pârvana, sulger, vinde lui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, părţile sale din satele Ruptura, Costeşti, Triponeşti cu 700 galbeni. Satul depindea de ţinutul Tutova, numele acestuia provenind se pare de la onomasticul „Trifon”, de provenienţă grecească, care în traducere ar însemna „trei sunete”. Triponeşti devine cu timpul Priponeşti.
   Satul Priponeşti de Jos este atestat în 1859, depindea de ocolul Pereschivului – ţinutul Tutova. Din 1864 este sat component al comunei Priponeşti de Sus. Într-o anumită perioadă, neprecizată, satul Priponeşti de Jos a fost comună.
   În legătură cu toponimia, există două versiuni. Prima ar fi aceea că numele de Priponeşti vine de la cuvântul „pripor”, ceea ce ar însemna panta unui deal. O altă versiune se referea la priponirea unui cal de către un turc. Între satele Priponeşti de Sus şi Lieşti, se pare că existat o biserică construită din lemn, cu hramul Sfântul Nicolae, unde s-a slujit până prin 1920, după care a intrat într-un proces de ruinare. Din ruinele bisericii s-au mai păstrat nişte lemne, din care s-a construit o troiţă. Bătrânii spuneau că ar fi una din ctitoriile lui Ştefan cel Mare.
   Până în septembrie 1950 satul Priponeşti de Sus a fost în permanenţă reşedinţă de comună şi aparţinut de judeţul Tutova. În anumite perioade, de comuna Priponeşti de Sus a aparţinut satul Priponeşti de Jos şi satul Lieşti.
   În unele perioade toate satele erau reşedinţe de comune, deci formau comune de sine stătătoare. În 1950, satele Priponeşti de Sus şi Priponeşti de Jos sunt încorporate la comuna Ghidigeni, ce aparţinea de raionul şi regiunea Bârlad, regiune care va fi desfiinţată în 1956, satul Priponeşti de Sus redevenind comună în raionul Tecuci, regiunea Galaţi.
   În prezent comuna Priponeşti cuprinde 4 sate: Priponeşti, Ciorăşti, Lieşti, Priponeştii de Jos. Satele sunt aşezate între dealuri, altitudinea acestora fiind de 112 m. Dealurile înconjurătoare au pante mai line spre est şi sunt mai abrupte spre nord şi vest. Se mărginesc la vest cu comuna Gohor şi cu satul Costişa, ce aparţine de judeţul Vrancea, iar la est cu comuna Ghidigeni. Din mijlocul satului Priponeşti izvorăşte un pârâu, numit Pereschiv, care adună şi apele altor izvoare şi care se uneşte cu alt pârâu, Râpa Cândrei şi se varsă în râul Bârlad. În verile secetoase seacă. Clima este temperat continentală, cu cele patru anotimpuri. Populaţia este de 2.598 locuitori, iar suprafaţa fiind 5.550 ha.
   Căminul Cultural a fost înfiinţat în anul 1932 ca urmare a interesului manifestat de învăţătoarea Măndiţa Taşcă care a fost eleva marelui savant Nicolae Iorga căruia îi va purta numele până în 1948. O contribuţie la înfiinţarea Căminului Cultural a avut şi Izabela Sadoveanu.
   Sursa: Tasie, Ioan V. Priponeşti : Priponeşti de Sus şi Priponeşti de Jos : Minimonografie. Iaşi : Editura Pim, 2007.
Sari la conținut